miercuri, 2 noiembrie 2011
Inspiratie
Dulce si amara flacara ce-mi stai pe buze, lasa-ma din nou sa te suflu, nu te mai stinge. Lasa-ma sa te scriu, sa-ti dau chip. Din infernu-mi rasareai si ma lasai sa te spun. In raiu-mi stai ascunsa si ma lasi sa te pastrez. Veninu-ti setea imi stingea cand jarul sub limba il tineam, dar gustand din miere imi lipsesti. De aici din lumina, tu, strigat de ratacire, imi lipsesti!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
intens si frumos... :)
RăspundețiȘtergereFara prea multa legatura, o alta initiativa interesanta: http://www.philfilms.utm.edu/ .
RăspundețiȘtergeredestul de profund textul tau dar din pacate nu m-a inspirat, asta ca tot de vorbea de inspiratie
RăspundețiȘtergere